Ceaiul de sunatoare in traditia romaneasca

Ritualurile orientale de servire a ceaiului transforma consumul licorii parfumate intr-o adevarata arta. Spre deosebire de tarile in care ceremonia ceaiului este rezervata doar celor initiati si maestrilor ceaiului, in tara noastra, inca din cele mai vechi timpuri ceaiul a fost un remediu pentru boli. De cele mai multe ori, romanii atribuie ceaiului un rol de medicament.
Una dintre cele mai importante plante pentru ceai cunoscuta drept planta medicinala, este Sunatoarea. Aceasta este cunoscuta inca din secolul al XVI- lea, sub denumirea de leacul tristetii, al fricii, al viselor urate, astazi ceaiul de sunatoare este consumat pentru efectele sale terapeutice.
Compusa din derivati antracenici (hipericina, pseudohipericina), ulei volatil, acid clorogenic si acid cafeic, tanin si flovonzida, sunatoarea are actiune antiseptica, astringenta si cicatrizanta.

Ceaiul de sunatoarea este intrebuintat in ameliorarea unor afectiuni precum: colita cronica, hepatita, inflamatii ale gingiilor, rani, ulcer gastric, arsuri si in acelasi timp poate fi consumat pentru efectul antidepresiv.
Infuzia de sunatoare poate fi consumata si de persoanele meteosensibile pentru a facilita adaptarea organismului la schimbarile de anotimp, respectiv temperatura. Sunatoarea stimuleaza intelectul, consumul ceaiului fiind recomandat in momentul in care oboseala si stresul provoaca deficit de atentie.

Autor: Ion Mihaela